Voi, ce vă vedeţi atât de tari
Şi ştiţi să aplicaţi Cuvântul
Din înălţimea-n care staţi,
De ce nu vreţi vă plecaţi
Spre cei umili şi-aşa de slabi
Să ajutaţi pe cei sărmani,
Pe cei ce-s una cu pământul?

De ce nu le întindeţi mâna
Să-i ridicaţi spre Cel Înalt?
Domnul v-a dat tăria şi lumina
Ca cel ce-i slab să fie ajutat!
Doar înainte propulsat!

Pe cel ce vrea să meargă
De ce îl înfrânaţi?
Pe cel care aleargă
De ce-l împiedecaţi?

Voi, care cunoaşteţi totul
Sunteţi în toate ştiutori
De ce nu neteziţi calea spre Domnul?
Fiţi călăuze, pentru cei nevăzători!

Dar voi, căutaţi doar locurile-nalte
Vă îmbrăcaţi........ în anterie lungi
Vă comportaţi cu multă demnitate
Pe toţi tratându-i, doar ca pe slugi.

Schimbaţi-vă comportamentul
Şi felul vostru, jignitor, de a fi
De ce nu vreţi să fiţi exemplul
Pe care Domnul-l dă l-ai Săi copii?

Dar fiţi atenţi şi fiţi cu teamă
Nu ştiţi cînd Domnul va veni
Făcând lucrări de seamă
Dreptatea EL va-mpărţi
Şi fiecăruia, va dărui.

Deci voi, ce vă vedeţi atât de tari
Şi credeţi că cunoaşteţi totul,
Voi cei ce vă credeţi sfinţi şi mari
Fără păcate şi tremuraţi ca plopul,
Dreptatea celui întristat e-n Domnul.

Căci Dumnezeu, nu va dori ca Fiul Său
Să fie răstignit la fel, în fiecare zi.
El este Tatăl şi este Dumnezeu
Şi fiecare, ce merită el va primi
Pentru tot ce ai făcut, te va răsplăti.

AMIN

scrisă 29.06.2010 la Roma